vineri, 28 octombrie 2011

Un miliard de dolari, investit in exploatarile din Marea Neagra

Reprezentantii consortiului format din companiile Sterling Resources, PetroVentures si Gas Plus, pentru explorarea de zacaminte de hidrocarburi in Marea Neagra au declarat in cadrul intalnirii avute cu ministrul Economiei, Ion Ariton, ca vor investi in urmatoarea perioada intre 500 de milioane si 1 miliard de dolari in explorari in zonele Ana si Doina, care fac parte din perimetrele Pelican si Midia, concesionate de la Statul Roman.

exploatare Marea Neagra

De asemenea, reprezentantii consortiului au mai precizat ca au finalizat toate negocierile si procedurile cerute de legislatia romaneasca pentru reluarea explorarilor in perimetrele concesionate din Marea Neagra.

40.000 de romani si-au montat echipamente ecologice prin programul Casa Verde

Peste 40.000 de dosare au fost depuse, in ultimii doi ani, in cadrul programului Casa Verde, pentru instalarea sistemelor de incalzire bazate pe panouri solare, peleti si pompe de caldura.

"Este un program care prezinta foarte mare interes, lucru dovedit de cifre", a declarat ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely.

Programul Casa Verde este derulat prin Administratia Fondului pentru Mediu. Conform Ghidului de finantare aprobat de ministrul Mediului, persoanele fizice inscrise in programul Casa Verde primesc pana la 6.000 de lei pentru a-si monta panouri solare sau instalatii de incalzire cu peleti, precum si pana la 8.000 de lei daca isi instaleaza pompe de caldura (pentru utilizarea energiei geotermale).

Programul Casa Verde sustine atat achizitia de echipamente noi, cat si inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire.

Exista si o varianta a programului Casa Verde adresata persoanelor juridice – unitati administrativ – teritoriale, institutii publice si unitati de cult. Acestea primesc sprijin financiar pentru a pune in functiune sisteme de valorificare a energiei solare, eoliene, geotermale, hidro, precum si a biomasei si biogazului.

miercuri, 5 octombrie 2011

Ce este biomasa?

Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.

Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hartie, tesaturi, medicamente si substante chimice.

Bioxidul de carbon din atmosfera si apa din sol participa in procesul obtinerii glucidelor (zaharidelor), care formeaza “blocurile de constructie” a biomasei. Astfel, energia solara utilizata la fotosinteza isi pastreaza forma chimica in structura biomasei. Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din plante reactioneaza formand dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.

Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila.

sâmbătă, 17 septembrie 2011

Ministrul Mediului - Ziua Curateniei Nationale

Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a participat la actiunea de curatenie – pilot in vederea inaugurarii proiectului „Let’s Do It, Romania!”.

Actiunea – pilot s-a desfasurat ieri, iar operatiunea principala, denumita Ziua de Curatenie Nationala, este programata pe 24 septembrie.

Operatiunea de ieri a avut loc la un morman de deseuri din apropierea drumului de acces spre poligonul de la Sangeorgiu de Mures.

”Anul trecut, Let’s Do It, Romania! a mobilizat peste 200.000 de voluntari care au curatat Romania de deseuri. Sper ca anul acesta sa participe si mai multa lume, iar tinta de 500.000 de participanti fixata de organizatori sa fie atinsa. Fac in acest sens un apel catre toti cetatenii Romaniei, ca pe 24 septembrie sa participe la aceasta campanie care are ca efect responsabilizarea oamenilor fata de mediul in care traiesc”, a spus ministrul Mediului.

Laszlo Borbely a cerut Primariilor sa sprijine acest proiect, prin asigurarea unei bune colaborari cu firmele de salubritate, astfel incat cantitatile foarte mari de deseuri colectate pe 24 septembrie sa fie ridicate rapid si transportate la depozitele conforme.

”Pe langa sprijinul pe care noi il acordam prin intermediul institutiilor din subordine si coordonare, sprijinul primariilor este esential pentru a incheia cu succes editia din acest an a Let’s Do It, Romania!” a subliniat ministrul.

Romania se numara printre primele tari care au aderat la acest Proiect, dupa initierea acestuia de Estonia, in anul 2008.

Puteti gasi mai multe informatii aici: www.letsdoitromania.ro

Distributia produselor Coca Cola in mod ecologic

Compania Coca-Cola a anuntat recent ca va livra produsele catre pietele urbane cu ajutorul vehiculelor electrice.

estar coca cola


Astfel, catre sfarsitul lunii septembrie, sase vehicule electrice eStar isi vor face aparitia pe strazile din San Francisco, New York City, Washington D.C., Connecticut si Los Angeles, potrivit Energy Boom.

Fabricate de compania Navistar, vehiculele eStar au o autonomie de 160 de kilometri si pot fi reincarcate complet in sase pana la opt ore. De asemenea, zgomotul produs de aceste vehicule este aproape insesizabil, iar parbrizul special convera o vizibilitate de 180 grade.

Gigantul american detine in Statele Unite 650 de camioane hibride, iar pana la sfarsitul acestui an flota Coca-Cola va avea 750 de vehicule alimentate cu combustibili alternativi. Folosirea vehiculelor hibrid au redus consumul de combustibil si emisiile de gaze cu efect de sera cu 30%.

sâmbătă, 2 iulie 2011

Mai mult verde in Bucuresti


Proiectele de reabilitare a raului Dambovita si de construire a acoperisurilor au fost adoptate de Consiliul General, joi. Astfel, proiectele vor fi finantate de Uniunea Europeana in proportie de pana la 98%.

Proiectul „Reabilitarea Urbana a Raului Dambovita” presupune instalarea unor panouri plutitoare ce vor decora malurile Dambovitei cu verdeata. Panourile vor fi fixate pe mal cu suporti metalici. Astfel, saptiul verde creste cu 122.000 de metri patrati. Valoarea proiectului se ridica la peste 97 de milioane de lei , din totalul sumei doar 2% se va lua din bugetul local. Durata de implementare a proiectului este de 5 ani.

Acoperisurile verzi sunt si ele o solutie viabila pentru a mari numarul de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor. Proiectul este suportat financiar 50% de Uniunea Europeana si 50% de Primaria Capitalei. Valoarea acestuia ajunga la 7,5 milioane de lei. Primele acoperisuri verzi vor fi montate pe caminele studentesti din Regie. „Primele le punem la studenti, ca ei sunt mai intelegatori. Dupa care ne extindem si la blocurile normale. Astia batranii sunt mai reticenti, ca daca le ploua in casa”, a declarat primarul general Sorin Oprescu.

Cele doua proiecte au fost respinse de nenumarate ori de consilierii generali. „Sunt fericit ca au trecut proiectele cu spatiile verzi. Acum doamna directoare de la mediu se poate duce sa depuna dosarul pentru banii de la UE”, a mai adaugat Oprescu.

Investitie de 280 milioane dolari in SolarCity facuta de Google

Google si compania SolarCity au anuntat ca au incheiat o intelegere pentru o investitie de 280 de milioane de dolari, aceasta fiind cel mai mare astfel de contract pentru sisteme solare din Statele Unite.

Investitia va oferi companiei SolarCity fondurile necesare pentru construirea unor sisteme solare pentru 7.000 - 9.000 de case din 10 state americane.

Proprietarii de case vor avea posibilitatea sa cumpere aceste echipamente sau sa le inchirieze, insa cei mai multi vor prefera a doua varianta. Google intentioneaza sa-si recupereze investitia in timp tocmai prin aceste contracte de inchiriere a echipamentelor solare, potrivit Money.cnn.com.

“Speram ca afacerea va fi considerata un model. Aceste investitii au menirea de a ne aduce o buna returnare a capitalului investit”, a declarat Rick Needham, directorul Google pentru operatiuni “verzi”.

marți, 7 iunie 2011

Enel Green Power, Generali si Terrae vor investi in energia pe baza de biomasa

Enel Green Power si Generali au finalizat un acord cu Terrae, companie specializata in dezvoltarea si imbunatatirea sectorului sfeclei si al zaharului, si cu Asociatia Nationala a Cultivatorilor de Sfecla (ANB), pentru promovarea si dezvoltarea de proiecte pentru generarea de energie din biomasa produsa la nivel local.

Achizitiile urmeaza acordul semnat intre parteneri pentru promovarea in comun a proiectelor de generarea a energiei din biomasa, reunind trei arii importante intr-o singura entitate: sectorul agricol, pentru productia biomasei; sectorul industrial, pentru generarea de energie; si sectorul financiar, pentru asigurarea suportul financiar necesar pentru investitii.

Terrae se va implica in proiecte experimentale

Conform acordului, Enel Green Power va primi un pachet de actiuni in companiile ce vor fi create special pentru a dezvolta proiecte industriale la scara larga.

Planul de afaceri al Terrae se concentreaza in special pe construirea si operarea de centrale pe biomasa in baza unor acorduri industriale, oferind in acelasi timp posibilitatea de a dezvolta proiecte ce implica alte tehnologii de energie regenerabila, inclusiv initiative experimentale.

Terrae va continua procesul de plasare a actiunilor ramase, respectiv 18% din capitalul social. ANB iti pastreaza participatia de 41%, confirmand rolul cheie al sectorului agricol in strategia Terrae referitoare la utilizarea biomasei drept materie prima pentru generarea de electricitate.

„Lucram deja la planul de afaceri ce se concentreaza pe dezvoltarea de centrale mici si mijlocii in intreaga tara, bazate pe biomasa producatorilor locali. Consideram ca asigurarea de resurse locale va contribui la dezvoltarea zonelor din jurul centralei, incurajand culturile eficiente din punct de vedere energetic si exploatarea de materii reziduale rezultate in urma activitatilor obisnuite de productie”, a declarat Francesco Starace, director general executiv al EGP.

joi, 2 iunie 2011

Programului Rabla cu buget de 456 milioane lei

Guvernul a suplimentat cu 60.000 numarul de tichete valorice care pot fi acordate in acest an in cadrul Programului de innoire a Parcului auto national, prin rectificarea bugetului Fondului pentru Mediu, a anuntat purtatorul de cuvant al Executivului, Ioana Muntean.



“S-a luat aceasta decizie avand in vedere, in primul rand, succesul de care se bucura acest program”, a declarat purtatorul de cuvant, aratand ca pentru finantarea acestor vouchere suplimentare bugetul Programului Rabla pentru 2011 a fost dublat, fiind majorat de la 228 milioane de lei la 456 de milioane de lei.

Purtatorul de cuvant a aratat ca cei 228 de milioane de lei au fost alocati pentru scoaterea din uz a 60.000 de autovehicule mai vechi de 10 ani.

„Pana la aceasta data, au fost casate deja 50.000 de autovehicule. Au fost cumparate 4.355 de masini, din care 2.773 sunt de productie autohtona. La acestea, se adauga inca 10.000 care au in curs formalitatile de achizitionare prin program”, a mai spus Ioana Muntean.

In 2010, prin Programul Rabla, derulat de Administratia Fondului pentru Mediu, au fost alocate 722 de milioane de lei, au fost scoase din uz aproape 190.000 de autovehicule mai vechi de 10 ani. In acelasi timp, prin program au fost achizitionate aproape 63.000 de masini noi dintre care aproape jumatate de productie autohtona.

miercuri, 25 mai 2011

64 de turbine eoliene noi la Cernavoda

Compania Cernavodă Power SRL Bucureşti, controlată de portughezii de la Energias de Portugal (EDP), a terminat lucrările de construcţie a unui parc eolian de 69 de MW la Cernavodă şi este pe punctul de a finaliza un alt parc eolian identic, în aceeaşi localitate, potrivit unor reprezentanţi ai Autorității de Reglementare în Energie.

Împreună, cele două parcuri eoliene care poartă numele de Centrala Electrică Cernavodă 1 şi 2 vor fi echipate cu 64 de turbine ce pot genera 138 de MW şi sunt printre cele mai mari cinci proiecte „verzi” din ţară. Investiţia este de peste 200 de milioane de euro iar curentul produs de turbine poate alimenta 70.000 de case

„ Cernavodă 1 este, deja, funcţional iar Cernavodă 2 a trebuit să fie reautorizată pentru că sunt nişte întârzieri la proiect şi erau în pericol să depăşească valabilitatea autorizaţiei din 2009. Ambele ar trebui finalizate în iunie 2011”, au precizat reprezentanţii ANRE.

Aceştia nu au dorit să dezvăluie investiţia în cele două parcuri însă, dacă ţinem seama că un MW instalat în eolian costă circa 1,5 milioane de euro, o putem aprecia la 207 milioane de euro. Energia electrică produsă de cele 46 de turbine este suficientă pentru a alimenta 70.000 de gospodării presupunând un consum mediu lunar de 200 kWh.

Centrala electrică Cernavodă 1 a fost al doilea cel mai mare proiect eolian dat în funcţiune, anul acesta, după unul de 300 de MW al cehilor de la CEZ. Estimările specialiştilor de la Ministerul Economiei arată că, până la sfârşitul lui 2011, în ţară vor fi instalaţi 1.000 de MW eolieni.

Dobrogea este zona în care mai multe comapnii energetice de top au anunțat investiții masive în eoliene. În această parte a țării sunt instslați deja 600 MW, iar alte câteva mii sun tîn stadiul de execuție sau proiect.

Energias de Portugal este al treilea cel mai mare jucător din Europa pe piaţa energiilor regenerabile şi , totodată, al treilea cel mai mare investitor în energie eoliană la nivel mondial.

sursa

vineri, 20 mai 2011

Start pentru Programul Casa Verde

La 1 Iunie 2011 se da startul pentru Programului Casa Verde, persoane fizice!

Prin intermediul acestui program, oricine isi echipeaza locuinta cu panouri solare, pompe de caldura sau instalatii de producere a energiei termice pe baza de biomasa isi poate recupera investitia, sau o parte din ea, prin decontarea facturii de catre Administratia Fondului de Mediu.

Proprietarii de locuinte pot obtine pana la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare, pana la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de caldura si pana la 6.000 lei pentru instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.

Cei care obtin finantarea trebuie sa stie ca risca sa returneze banii in cazul in care obiectivele finantate nu sunt folosite conform scopului stabilit, precum si in cazul in care acestea au fost vandute, in timpul derularii proiectului si dupa finalizarea lui, pe o perioada de un an.

Documente necesare pentru inscriere

Cei care vor sa se inscrie in noua sesiune a programului pot incepe sa-si pregateasca documentele necesare la agentiile de protectia mediului. Dosarul de finantare ce cuprinde urmatoarele documente:

  • cerere de finantare nerambursabila, tehnoredactata si semnata, in original
  • declaratie pe propria raspundere, completata si semnata, in original
  • copie de pe actul de identitate al solicitantului
  • extras de carte funciara care sa ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra imobilului pe/in care se va realiza proiectul, in original, sau autorizatie de construire emisa solicitantului, in copie legalizata pentru imobilele aflate in constructie, valabile la data depunerii
  • certificat de atestare fiscala privind plata obligatiilor la bugetul local, in original, valabil la data depunerii dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente
  • adeverinta privind existenta contului bancar al solicitantului finantarii, emisa de o banca comerciala, in original
  • un plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului si titlul programului.

Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, la sesiunea de anul trecut au fost depuse 18.300 dosare din care 14.600 au fost deja analizate si s-au facut plati in valoare de 20 milioane lei pentru 3.363 de cereri.

Reimprospatarea apei din oceane

Topirea ghetarilor din Antarctica aduce, pe langa multe probleme si provocari, si un beneficiu: apa din oceane urmeaza sa fie reimprospatata pentru ca, potrivit ultimelor date oferite de oceanografi apa are o temperatura foarte ridicata.

Bazandu-se pe datele culese din Emisfera Nordica, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca topirea ghetarilor arctici va avea ca rezultat un volum mai mare de apa rece si proaspata care va ajunge in oceanul Atlantic.